nu stiu cat mai pot rezista in aceasta situatie jalnica. zi de zi, seara de seara ne duc cu zaharelul. toata lumea cunoaste situatia in care ne aflam, dar nu fac nimic sau nu pot face nimic dar, rad de noi. nu stiu ce gasesc de ras, poate pentru ca facem si noi 'haz de necaz'. cea mai mare prostie pe care am auzit-o azi, de am crezut ca omor un om, a fost conditia ca sa facem o anumita suma de bani pentru a vedea si noi ceva. ori inebunim, ori ne obisnuim cu situatia.
nu stiu ce as mai avea de pierdut daca incep sa tip la ei... poate pana la urma imi dau banii si biletul de avion si ma trimit acasa ca nu ma mai suporta. dar, acest lucru mi s-ar parea o tradare fata de mine si de ceilalti, asta ar fi rezultatul cel mai bun.
in cel mai rau caz as putea ajunge in inchisoare... ce idee... as avea ocazia sa fac si acest lucru(penibil), oricum acest lucru il fac in fiecare zi, nu este o diferenta prea mare...
tot ce imi doresc dupa aceasta lunga calatorie este sa mai ramana un strop de bunatate in mine. 04:38
05:05 am vrut o mica pauza sa imi pun cateva ideii in ordine dar s-a lungit pauza... am mai discutat putin despre viata si ne-am amintit de fostii colegi, impreuna cu a., nu a reusit sa adoarma, poate reuseste acuma. de abia astept sa ma vad in tara cu prietenii discutand si ascultand parerile lor despre mine, dupa aceasta calatorie. doar asa imi pot da seama daca m-am schimbat/maturizat si daca am avut buni profesori. recunosc... in aceste situatii grele nu m-am implicat personal, mental sau fizic prea mult... pentru ca sunt doar un invatacel. mi-as fi dorit sa fiu eu cea care invata pe altii, dar nu atata timp cat sunt cu profesorii de fata.
urasc pamantul acesta, dar nu inteleg de ce gasesc, mai nou, unele lucruri bune(cred k sunt doar coicidente).
05:25 nu am vointa... stiu, dar am speranta... de mult am vrut sa promit, dar eu nu promit mai niciodata, nu respect... scriu ca nu imi voi mai reciti jurnalul o perioada mai lunga de timp(sa-mi dau seama daca este vre-o schimbare chiar si aici) dar nu inteleg de ce nu reusesc(nu ma pot abtine). mata(amir) a inebunit. alearga de colo-colo, rastoarna lucruri si se uita ciudat la mine de parca ar vrea sa ma avertizeze de ceva.
a. a trecut printr-o cadere de energie, o doare stomaculsi are stari de greata... iar eu nu am somn deloc. meritam toate astea dupa o seara de munca, stres si panarama, minciuni si inselaciun? tot ce ma bucura este ca stiu sigur ca la greu, ca in acest moment suntem toate unite... ma bucur ca inca mai pot rade la o gluma buna ,impreuna. 05:35
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu