noi oamenii suntem egoisti. cand viata ne ofera bucurii uitam de necazuri si de lucrurile care ne faceau sa ne simtim ceva mai bine atunci cand ne mergea rau. se pare ca nu am mai filosofat de mult. am filosofat doar atunci cand nu mi-a mers bine.
(daca) fiecare se simte deosebit/unic in sinea lui... (de ce) nu ne simtim mult mai deosebiti fata de cei din jurul nostru (nu pot explica in cuvinte ceea ce simt pentru ca nu-mi este foarte clar).
e bine sa ne razbunam pe ce-i ce ne-a facut rau? de ce razbunarea te face sa te simti bine chiar si etunci cand te gandesti la ea? ma intreb ce caut aici, ma simt diferita de ce-i aici. 22:55
23:00
sunt ok, inca ma descurc. ma tin bine inac lupt, dar am obosit:) am obosit, tot ce se intampla, tot ce se discuta, ma oboseste. mi-e din ce in ce mai frica, cand ma gandesc la viitor, inca sunt copil dar incerc sa imi fie bine, acum si pe viitor.
as vrea sa fiu mai curajoasa, mai sigura pe mine. incerc tot timpul sa prind, sa invat din jur si de la cei din jurul meu, dar parca... nimic(acum).
mi-am dat seama ca inca sunt inocenta in ceea ce priveste viata si oamenii. am o imaginatie prea bogata si cred in lucruri care nu exista. de ce sa speri in ceva ce nu exista? am asteptat ceva atat de mult si cand s-a intamplat, a fost ceva mult prea putin pentru ceea ce credeam/imaginam. am fost dezamagita asa cum in multe alte lucruri am sa mai fiu, pentru ca omul isi face prea multe sperante.
a fost... s-a intamplat... a trecut.
nimic fenomenal... nimic special... doar... ceva.
de ce sa lupti cand toate sunt impotriva ta? 23:40
miercuri, iunie 18, 2008
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu